Psiholog Psihoterapie

Metoda ESPERE se bazeaza pe premisa ca in orice comunicare, suntem intotdeauna trei: eu, celalat si relatia. Si daca poate in educatia noastra sociala, la scoala si in cadrul familiei, am invatat uneori  sa avem grija de noi si de celalalt, de persoana cu care comunicam, cei mai multi dintre noi nu au invatat cum sa aiba grija de relatie, scop in care ESPERE propune un set de reguli de comunicare:

- a vorbi cu celalalt si nu despre celalalt;

- a nu il lasa pe celalalt sa vorbeasca despre mine, in locul meu, a nu ma lasa definit de celalalt;

- a fi vigilent in legatura cu mesajele pe care le trimit, dar si cu mesajele pe care le primesc de la celalalt, pastrand ceea ce este bun pentru mine, mesajele care aduc cu ele energie si care favorizeaza dezvoltarea dragostei si respectului de sine si restituind in mod simbolic mesajele negative care nu sunt bune pentru mine si care sunt germenii auto-devalorizarii si ai scaderii increderii de sine;

- a asculta ceea ce este atins, trezit sau stimulat in mine in fata comportamentului celuilalt si a permite impartasirea lucrurilor traite;

- a trece de la reactional la relational, a trece de la a reactiona impotriva si in functie de comportamentele celuilalt, la a ne defini in functie de nevoile noastre, in relatie cu celalalt;

- a folosi confirmarea asteptarilor celuilalt si a punctului sau de vedere, afirmarea propriilor dorinte, nevoi sau asteptari, si a ma pozitiona in functie de nevoile, valorile si dorintele mele;

- a intelege ca emotia este limbajul rezonantei, a unui eveniment care reactiveaza o traire din trecut si care ma invita sa am grija de propriile rani, de a rezolva conflicte intrapersonale, situatii neincheiate, pentru a trai prezentul fara a fi poluat de acestea;

- a renunta la cautarea aprobarii pentru a imi asuma riscul diferentierii, ceea ce inseamna ca uneori nu voi avea aprobarea oamenilor din jurul meu, ca uneori imi voi asuma riscul unei respingeri, reprosuri sau critici pe care le pot considera ca expresii ale dezamagirii celuilalt si nu ca dovezi ale propriei culpabilitati sau lipse de valoare…

- a ma centra pe subiect, pe cel care vorbeste si care incearca sa se exprime, pe cum traieste cel care vorbeste evenimentul, in loc de a se centra pe obiect, pe evenimentul despre care se vorbeste;

- a constientiza ca in orice schimb, in orice incercare de comunicare, suntem intotdeauna trei, eu, celalalt si relatia si ca este necesar sa invat sa am grija de aceasta relatie, ca nu e suficient numai sa ma intreb daca un lucru este bun pentru mine, dar sa verific si daca acesta este bun pentru relatie.

Daca acest articol vi se pare util, va invit sa va abonati la newsletter pentru a primi pe adresa dumneavoastra de mail viitoarele articole imediat ce le public.

Pentru detalii privind psihoterapia, click aici.